Testarea calitatii materialelor de constructii

Incercarea Proctor normala se foloseste in general pentru stabilirea caracteristicilor de compactare ale terasamentelor de drumuri. Incercarea Proctor modificata se foloseste la stabilirea caracteristicilor de compactare ale straturilor de baza, straturilor si substraturilor de fundatie

Efectuarea determinarii

Cantitatea de material necesara pentru o proba si cantitatea totala se stabilesc functie de dimensiunea maxima a particulei . Materialul se usuca in aer pana la umiditate inferioara umiditatii optime presupuse pentru materialele coezive si pana la uscare completa pentru materialele necoezive. Uscarea se poate face si in etuva pana la 500C pentru pamanturile coezive si la 1050C pentru materialele necoezive. Umiditatile optime pentru diferite tipuri de pamanturi sunt precizate in SR EN 13286/2-04. In cazul materialului cu fractiuni cu dimensiuni peste cea corespunzatoare marimii cilindrului stabilit pentru incercari, acestea se elimina prin cernere dupa uscarea materialului. Se calculeaza raportul 'r' dintre cantitatea de material cu dimensiuni peste dimensiunea maxima si cantitatea totala de material care nu trebuie sa depaseasca 0,25.

Cantitatea de material pregatita pentru determinare se imparte la numarul de probe stabilit pentru incercare, astfel incat sa fie o distributie cat mai uniforma in fiecare proba. Cantitatea de apa calculata pentru a fi adaugata se masoara cu ajutorul unui cilindru gradat, amestecand bine pentru omogenizare. Determinarea se face pe minim 5 probe, doua cu umiditati mai mici decat umiditatea optima si doua cu umiditati peste umiditatea optima presupusa initial. Proba se lasa intr-un vas inchis pentru impiedicarea evaporarii apei timp de minim 15 minute pentru materialele necoezive si minim 2-15 ore pentru materialele coezive. Dupa acest interval proba se amesteca din nou si se incepe compactarea.